Primele preocupări ale românilor pentru cunoaşterea poeziei nipone datează din secolul al XIX-lea.

Adevărata deschidere pentru promovarea haiku-ului este ecoul apariţiei lucrării lui Florin Vasiliu, lucrare cu titlul Interferenţe lirice. Constelaţia Haiku. Ea este o lucrare teoretică, dar cu multe exemple, despre poezia niponă.

În martie 1990, Florin Vasiliu fondează revista de interferenţe culturale româno-japoneze HAIKU.

Societatea Română de Haiku ia fiinţă în martie 1991.



Reviste de haiku

duminică, 1 iunie 2014


LA DESTINÉE HEUREUSE D’UN LIVRE

Alexandra Ivoylova-Bulgaria
    J’ai le plaisir de vous présenter l’un des derniers ouvrages de l’Union Bulgare de Haïku - l’anthologie bilingue de haïku La Ville. Elle donne l’occasion pour se manifester 103 poetes participants, chacun avec cinq poèmes. Des poètes bulgares et françaises, ainsi que des poètes francophones qui ont contribué par leur travail créatif à l’affirmation de la langue française dans le haïku mondial : auteurs de Belgique, Roumanie, Slovaqie, Portugal, Japon et Canada.
      L’anthologie La Ville est conçue comme alternative  en deux  aspects : premièrement avec son thème - le thème de la ville ; l’alternative concernant la nature, ce qui est typique pour le haïku classique. Dans notre livre les auteurs s’attachent à une autre na-ture – le milieu  citadin crée par l’homme.
      L’ouvrage nous présente le haïku en style contemporain. Il faut dire que c’est la première anthologie de haïku entièrement consacrée au thème de la ville. 515 poèmes y sont inclus – les avantages d’un tel projet consistent à bien trouver la possibilité de comparer les écritures de différents auteurs, de discerner certaines tendances dans ce genre de poésie. Cette présentation importante des auteurs bulgares, français et francophones donne l’impression que les haïkus bulgares sont plus proches des formes de reflexion, de celles qui tiennent à  l‘imagination  poétique (ce qui est reconnu par quelques collègues étrangers) . Au contraire, les haïkus français semblent  être plus près de la caméra de l’opérateur qui fixe le moment d’une objectivité en divers détails.
         Le plus remarquable, d’après moi, c’est le fait que dans ce livre se font voir beaucoup de choses. Le développement du thème urbain dans l’espace laconique du haïku (du tercet) accumule des fragments, des histoires, des petits «morceaux» qui des-sinent la physionomie de la ville en nous emmenant à un voyage étrange à travers ses labyrinthes.
    Comme auteure de ce projet, j’ai choisi la langue française – la langue de l’esprit, de la poésie et de l’amour. La Bulgarie est un pays francophone. Espérons que le livre  La Ville va faire part de la tradition chez nous et pourquoi pas de celle du haïku mondial aussi !
     Chaque anthologie, selon le poète bulgare éminent Athanasse Daltchev, est  une forme de critique. Le choix de poèmes dans ce livre est bien basé sur les principes esthétiques du haïku et de l’art en général. Mais les exigences sont toujours marquées par le point de vue subjectif du selectionniste. C’est pour cela j’ai invité des auteurs appréciés dans le Conseil de rédaction qui pouvaient donner leurs opinions objectives sur le travail.
    Le thème «la ville» s’est révélé comme une provocation pour beaucoup de haïjins : enfin, j’ai décidé que tous, nous avons la possibilité de participer dans le livre avec un même nombre de haïkus. Dans ma sélection j’ai tâché que chaque auteur ait la liberté de faire part  d’une athmosphère d’unité mais sans la répétition des mêmes images. Voilà pourquoi je pense, comme tant de collègues, inclus dans l’anthologie, qu’elle possède une consonance integrale. Il faut remercier cordialement notre traducteur principal Sidonia Pojarlieva ainsi que les rédacteurs des traductions en français Isabelle Lebastard et Roland Halbert, lui auteur de la préface brillante du livre; remercions aussi les artistes Lubomir Savinov, auteur de la couverture et Maya Zlateva, peintre des dessins, les éditeurs parfaits de l’Édition Farrago.
     L’anthologie La Ville a reçu déjà l’admiration de divers médias en Bulgarie et à l’étranger en formes de recensions et articles élogieux. Elle a vu plusieures présentations : à la Conférence de haïku à Blagoevgrad, pendant les Journées de la culture japonaise à Sofia (avec une exposition de haïga sur le thème urbain), dans l’Institut Français en Bulgarie avec une mise en scène d’un récital des haïkus traduits et originaux et dans beaucoup d’autres initiatives.
      Voici les paroles d’Alain Kervern, le célèbre poète et traducteur, japoniste français : „Merci mille fois pour cette superbe anthologie qui prouve que la poésie n’a pas de frontières ! J’ai été impressionné par la qualité des contributeurs bulgares. Il y a dans votre pays beaucoup de poètes de talent. Je suis fier d’avoir participé à cette entreprise dynamique et fraternelle qui prouve que le haïku européen arrive à maturité”.
Le symbole de la ville, d’après moi, est très émouvant – d’une certaine manière il est apparenté à «L’Ombre» selon Jung. Produit des temps modernes la ville personnifie la contradiction dans le profond de l’homme qui se déchire entre son talent, donné pat le Tout-Puissant et ce qu’il a créé lui-même. C’est ce qui est difficile pour équilibrer l’harmonie dans son être et en dehors de lui…Enfin, le thème de la ville touche à une certaine expression authentique de l’essenciel humain.
    La ville natale, la ville lointaine, la ville inconnue, la ville éternelle…c’est  là qu’habient l’enfance, le rêve, le voyage, la rencontre et la séparation ; c’est ce qui arrive quelque part mais qui n’a pas de visage, ni un aspect concret. En effet, c’est tout ce qui est notre aspiration à l’Amour.
 train de nuit
 des villes au loin –
 constellations sans nom
                                                                                                  Traduction en français: Sidonia POJARLIEVA

Antologia de haiku ORAŞUL

DESTINUL FERICIT AL UNEI CĂRŢI

Alexandra Ivoylova-Bulgaria

     Am plăcerea să vă prezint una din ultimele lucrări a Uniunii Bulgare de Haiku-Antologia bilingvă de haiku Oraşul. Aceasta dă prilejul să se manifeste la 103 poeţi participanţi, fiecare cu câte  cinci poeme. Sunt poeţi  bulgari şi francezi precum şi poeţi francofoni care au contribuit prin creaţiile lor la afirmarea limbii franceze în haiku-ul mondial: din Belgia, România, Slovacia, Portugalia, Japonia şi Canada.
Antologia Oraşul este concepută ca o alternativă cu două aspecte: primul aspect este cu tema sa-oraşul; al doilea conţine natura, ceea ce este tipic din haiku-ul clasic. În cartea noastră autorii se ataşează la o altă natură-mediul urban creat de om.
Cartea prezintă haiku în stil contemporan. Trebuie să spun că aceasta este prima antologie de haiku dedicată în întregime temei oraşului. Sunt incluse 515 poeme- avantajele unui astfel de proiect constând în a găsi un bun prilej de a compara scrierile unor autori diferiţi, de a discerne tendinţele existente în acest gen de poezie.
Această prezentare importantă de autori bulgari, francezi şi francofoni crează impresia că poemele haiku bulgare sunt mai apropiate de formele reflexive, de cele ce ţin de imaginaţia poetică (fapt recunoscut şi de câţiva colegi străini. În schimb, haiku-urile francezilor par a fi mai aproape de aparatul fotografic al operatorului care fixează momentul haiku cu obiectivitate în diverse detalii.
     Cel mai notabil, în opinia mea, este faptul că, în această carte apar mai multe lucruri. Dezvoltarea temei spaţului urban în spaţiul concis al poemului haiku (terţet) adună fragmente, povestiri, mici "bucăţi" care descriu fizionomia oraşului ducându-ne într-o călătorie stranie prin labirinturile sale. Ca autoare a acestui proiect am ales limba franceză – limba spiritului, a poeziei şi a dragostei. Bulgaria este o ţară francofonă. Sperăm că şi cartea Oraşul va face parte din tradiţia noastră şi, de ce nu, de asemenea din tradiţia haiku-ului mondial.
Fiecare antologie, potrivit eminentului poet bulgar Atanas Daltchev, este o formă de critică. Selecţia de poeme în carte se bazează pe principiile estetice ale poemului haiku şi a artei în general. Dar selecţiile sunt întotdeauna marcate de punctul de vedere al antologatorului care este subiectiv. De aceea am invitat autori de haiku apreciaţi în colectivul de redactare care puteau oferi opiniile lor obiective asupra lucrării.
      Tema Oraşul s-a dovedit o bună provocare pentru mulţi poeţi de haiku: în final am decis ca toţi să participe în antologie cu acelaşi număr de poeme. În selecţia mea am considerat că fiecare autor are libertatea de a se exprima într-o atmosferă unitară, dar fără repetarea aceloraşi imagini. De aceea mă gândesc, ca şi mulţi colegi, incluşi în antologie, că antologia este în consonanţă integrală.
Trebuie să mulţumesc sincer traducătorului nostru principal Sidonia Pojarlieva, dar şi redactorilor traducerilor în franceză Isabelle Lebastard şi Roland Halbert, el fiind şi autorul unei strălucite prefeţe a cărţii; mulţumesc, de asemenea, artiştilor Lubomir Savinov, autorul copertei şi Mayei Zlateva, desenatoare, editori foarte buni ai Editurii Farrago.
Antologia Oraşul s-a bucurat de admiraţia a diferite mass-media în Bulgaria şi în străinătate în formă de recenzii şi articole elogioase. Ea a avut mai multe prezentări: la Conferinţa de haiku din Blagoevgrad, în timpul Zilelor culturii japoneze la Sofia (cu o expoziţie de haiga pe tema urbană), la Institutul Francez din Bulgaria, cu o punere în  scenă a unui recital de haiku-uri traduse şi originale şi în multe alte iniţiative.
Iată cuvintele lui Alain Kervern, cunoscut poet şi traducător, japonist francez:
“Mii de mulţumiri pentru această superbă antologie care arată că poezia nu are fron-tiere! Am fost impresionat de calitatea participanţilor din Bulgaria. Există în ţara voastră mulţi poeţi talentaţi. Sunt mândru că fac parte din această companie dinamică şi frăţească care dovedeşte că haiku-ul a ajuns la maturitate!”
        Simbolul oraşului, în opinia mea, este foarte emoţionant – fiind într-o asemenea manieră înrudit cu Umbra lui Jung. Produs al timpurilor moderne oraşul personifică contradicţia din profunzimile omului ce există între talentul său dat de cel Atotputernic şi ceea ce a creat el însuşi. Aceasta este ceea ce este dificil de a echilibra armonia din sufletul său şi din afara sa. În final, tema oraşului atinge  o adevărată expresie autentică a esenţei umane.
Oraşul natal, oraşul îndepărtat, oraşul necunoscut, oraşul etern...este acolo unde trăieşti copilăria, visul, călătoria,  întâlnirea şi despărţirea; este ceea ce se întâmplă undeva, dar care nu are nici faţă, nici un aspect concret. În sfârşit este tot ceea ce este aspiraţia noastră de a iubi.
tren de noapte
 oraşele depărtate-
constelaţii fără nume
                          Traducere în română: Valentin Nicoliţov

KADO-Calea poeziei

KADO sau Calea Poeziei
-între Orient şi Occident-
                                                                                                   
 de Vasile Moldovan

Nu se putea un titlu mai potrivit pentru o revistă care îşi propune să fie un arc peste spaţii culturale atât de diferite şi, în acelaşi timp, cu atâtea trăsături comune. Noua publicaţie (Year I, no.1/ April 2012), “KADO-.Calea Poeziei” îşi propune să fie o “revistă de poezie, cultură poetică şi euro-asiatică”. Directorul fondator, scriitorul Marius Chelaru, are o experienţă îndelungată şi multilaterală în domeniu, dacă ar fi să amintim doar activitatea asiduă de coeditor a două prestigioase reviste literare, “Poezia” şi “Carmina Balcanica“. De asemenea, domnia sa a călătorit şi în Vest şi în Est, participând la mai multe festivaluri literare internaţionale, inclusiv de haiku, a tradus, în special cărţi de poezie din franceză, engleză şi arabă, s-a întâlnit cu nenumăraţi poeţi din Europa şi Asia, unora dintre ei luându-le interesante interviuri. Vasta sa experienţă, dublată de o bună diplomaţie şi de certe calităţi manageriale l-au ajutat să pună în lumina tiparului un prim număr divers şi echilibrat, având, fizic şi ideatic, greutatea unei cărţi.
Faptul că revista poartă un nume adecvat se poate vedea şi prin simpla parcurgere a sumarului. Găsim în paginile ei poezii în limbile de origine, ca şi traduceri în engleză sau franceză, din Franţa, România, Turcia, Shri Lanka, Crimeea, haiku din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Noua Zeelandă, România, eseuri din S.U.A, România şi Iran. Poezia propriu-zisă, ca şi receptarea ei nu apare în forme rigide, fixate odată pentru totdeauna, ci ca etape ale unui drum de parcurs, ca trepte întru devenire. Poezia, ca şi viaţa este în optica editorilor şi a poeţilor selectaţi o călătorie de durata unei vieţi. Ea constituie un ideal, iar căutarea continuă a acestuia este ţelul suprem al multor poeţi şi cititori împătimiţi de poezie.
Faptul că Valentin Nicoliţov, preşedintele Societăţii Române de Haiku şi Laura Văceanu, preşedinta Societăţii de Haiku din Constanţa fac parte din Stafful international al publicaţiei (International Board), crează certitudinea că noua publicaţie va promova cu profesionalism poemul haiku şi celelalte genuri literare care derivă din acesta.
Sunt de remarcat interviurile luate de Marius Chelaru lui Ban’ya Natsuishi, fondator şi preşedinte al World Haiku Association şi poetu-lui Aurel Rău, care a fost timp de câţiva ani preşedintele Societăţii Române de Haiku. Retinem o scurtă definiţie pe care Ban’ya o dă haiku-ului, precum şi o referire a domniei sale la spiritual balcanic: ”Haiku este esenţa oricărei poezii. Fiecare haiku trebuie să fie o nebuloasă verbal, care tocmai a generat/ construit un cosmos/univers, alcătuit în general din 3 stâlpi verbali care fac orice artă productivă poetic…Cred că spiritul şi mentalitatea balcanică sunt astfel: aspru şi dur/ încăpăţânat, destul de prietenos, optimist în pofida severelor tragedii, animist fără să ştie. Astfel, haiku-ul scris în Balcani este mult mai promiţător decât cel din Vestul Europei.
Din interviul acordat de Aurel Rău ne-a reţinut atenţia referirile la poemul într-un vers creat de Ion Pillat şi care ar părea să aibă înrudiri cu haiku: ” În ce priveşte ;<poemul într-un vers> al lui, – Ion Pillat,n.n.- eu cred, fără să intru în detaliu acum, ce a spus şi autorul, că nu este relevant în relaţie cu forma poetică haiku. Dar poate mărturisi despre un cult al formei şi o sensibilitate pentru poezia pură, caracteristice auto-rului cucerit la maturitate de un ideal clasic. Aş aminti textele sale cri-tice despre Hugo şi Valery unde se vorbeşte la un mod religios despre lapidaritate, plasticitate, esenţă şi concizie.”
Editorii, Marius Chelaru şi Cristina Rusu, au manifestat atenţia cuvenită selectiei şi traducerii poemelor haiku şi tanka, printre tradu-cători numărându-se şi Magdalena Dale, membră a S.R.H. şi colabo-ratoare a revistei Haiku. Vom încheia citând două dintre frumoasele poeme antologate:

Eduard Ţară, România
Un roi de fluturi -/ în rochie de nuntă / sperietoarea

Ludmila Balabanova, Bulgaria
Dis de dimineaţă / un văl de ceaţă peste râu…/ îmi văd respiraţia


KADO or The path of poetry
-between Orient and Occident-
                                                                       by Vasile Moldovan

This is an adequate title for a magazine which it proposes to be a arch over different cultural spaces and in the same time with so much features in common. The new review (Year I, no.1/April 2012) is "KADO. The path of poetry" and is wanted to be a "review of Euro-Asiatic Poetry, Poetic culture and spirituality. Founding Director, the writer Marius Chelaru has a multilateral and wide experience in the field, if we were to remember only its activity relentless of coeditor of two prestigious literary magazines “Poezia” and “Carmina Balcanica”.  Also, he has travelled in the West and in the East, by participating in several international literary festivals, including of haiku. He translated, in particular books of poetry from English, French and Arabic and he met countless poets in Europe, and Asia taking with some of them interesting interviews. His wide experience, backed up by a good diplomacy and by the certain managerial qualities helped him to implement the first number of publication diverse and balanced, having the weight of a book both physically but also from the point of view of the ideas.
A simple browse of the summary showed that magazine has a name suitable. We find in its pages poetry in original languages but also the translations in English and French. There are poetry from France, Romania, Turkey, Sri Lanka, Crimea, haiku from Austria, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, New Zeeland and essays from S.U.A, Romania and Iran. Poetry and its acceptance does not appear in rigid forms, fixed forever but as stages of a road to be travelled, as steps go in budding. Poetry as life is in the vision of editors and the selected poets a journey of a life time. This is an ideal and a continuous search of it is the supreme aim for a lot of poets and avid readers of poetry.
The presence of Valentin Nicolițov, the president of Romanian Society of Haiku and Laura Văceanu, the president of Haiku Society of Constanta in the International Board is a certainty that the new publication will promote with professionalism haiku poem and the others literary genres that derived from this. It should be noted the interviews taken by Marius Chelaru with Ban’ýa Natsuishi, the founder and president of World Haiku Association and the poet Aurel Rău, who for a few years it was the president of the Romanian Society of Haiku. We mention Ban’ýa's short definition for haiku and his reference to Balkan spirit “Haiku is the essence of any poetry. Each haiku must be a verbal nebula that has newly built up a cosmos, made of three verbal pillars in general that make each other poetically productive... I think that the Balkan spirit and mind are as follows. Rough and tough, quite friendly, optimistic when confronted by severe tragedies, unconsciously animistic. So, haiku writing in the Balkans is much more promising than that of Western Europe.”
From the interview with Aurel Rău we must mention the references to the one-line poem created by Ion Pillat and which seems to have affinity with haiku. „Regards his one-line poem, I believe, without going into details right now, what the author said – that it had not been conceived in relationship with the poetical form of haiku. But it can be relevant to a certain cult of poetic form as well as to a type of sensitivity for authentic poetry, things that are characteristic of the author who, in his adulthood, was conquered by a classical ideal. I would like to make reference to his critical essays on Hugo and Valery in which lapidary, imagery, essence and concision are dealt with religiously.”
The editors Marius Chelaru and Cristina Rusu have paid a special attention to the selection and translation of the haiku and tanka poems, among the translators is also Magdalena Dale, member of S.R.H. and  collaborator of Haiku magazine. We will end quoting two of the most beautiful poetry anthologized.

Eduard Țară, România
Only butterflies –/in a dress for the wedding/the scarecrow

Ludmila Balanova, Bulgaria
In the morning/a hazy veil is hiding the river …/I see my breath
(Translated in english by Magdalena DALE)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu