23.01.1951-31.07.2020
Îmi este foarte greu să vorbesc
despre plecarea prietenei noastre, scriitoarea Alexandra Flora Munteanu, dintre
noi, pentru totdeauna. O am încă în memorie așa cum se întâlnea cu noi,
iubitorii de literatură, cu sufletele noastre „vibrând în consonanță’’ în fața scrierilor de proză
sau poezie, cum sugerează titlul uneia dintre cărțile sale din anul 2013.
Scriitoarea Alexandra Flora
Munteanu s-a născut la Deva,
jud. Hunedoara, pe 23.01.1951. A copilărit în Constanța, a absolvit Liceul
„Mircea cel Bătrân” din Constanța în 1970 și Facultatea de Filologie a
Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Secția română-engleză, în 1975.
A fost cadru didactic, profesor de limba engleză, în Constanța
la Liceul Economic și de Drept Administrativ Nr.1, Liceul Petromar Nr.9 și la
Școala Generală „Nicolae Tonitza” Nr.39.
A desfășurat activitate de
cercetare pedagogică, a fost critic literar și traducătoare. A tradus poezie,
proză și literatură de tip nipon, tanka, renku,
haiku, haibun.
A fost membră a Cenaclului Literar M. Sadoveanu,
vicepreședintă a Societății de Haiku
Constanța, membră a Societății Române
de Haiku și a Asociației
Multiculturale Anticus.
A fost redactor și traducător al revistelor Dobrogea Culturală și Albatros.
Ca membru de bază și susținător devotat al Societății de Haiku din Constanta, a
avut o activitate prodigioasă, în organizarea si participarea la diferite evenimente,
festivaluri și colocvii naționale și internaționale precum și la realizarea și
traducerea revistei bilingve Albatros (în
perioada 2003-2020).
Despre întâlnirea cu haikuul, autoarea ne spunea că este un destin, afirmație din ultima sa
carte, întitulată Printre anotimpuri
- Haiku, din anul 2019.
Scrierile sale de sorginte niponă au fost publicate în reviste din țară și străinătate, în antologii
românești și antologii internaționale astfel:
-A
tradus circa 30 de titluri de carte printre
care cinci antologii internaționale
de haiku.
-A
publicat sase volume personale cu poeme haiku sau scrieri despre
haiku.
-A
publicat numeroase opinii critice, studii si cercetări de
psihologie si pedagogie, mai ales la VIF Constanţa.
Alexandra Flora Munteanu a plecat
lăsând în inimile noastre nostalgia, că nu o vom mai revedea niciodată pe cea
care ne impulsiona mereu să scriem, care ne traducea lucrările, care ne
îndruma, dându-ne curaj și încredere, spre editură și tot ea avea grijă ca
lucrările noastre să fie cunoscute, prezentate și apoi le aduna în cărțile ei,
despre activitatea Cenaclului Mihail Sadoveanu, a Societății
de Haiku Constanța, a Societății Române de Haiku, a Asociației
Anticus sau despre alte instituții de cultură, evenimente literare
naționale sau internaționale, despre reviste tipărite etc. Ne înconjura cu
profesionalismul ei, dar şi cu prietenia dătătoare de încredere în forțele
proprii și talentul nostru.
Nu o vom uita, așa cum nici ea nu
ne-a uitat niciodată antrenându-ne în
multiple activități culturale. Nu lăsä
pe nimeni să fie singur sau trist, revărsând asupra tuturor bucuria de a munci
și a se afirma. M-a impresionat prin
căldura, răbdarea și profesionalismul său. Dar mai ales prin sensibilitatea
deosebită a sufletului său de poet ar fi multe de spus. Prefer să amintesc aici
cateva poeme de-ale sale:
Ploaie de
nuferi-/lacul aşteptând/ tăcerile bărcilor
Înţelegere-/
blânda şoaptă a serii/ luna cu dealul
Clepsidra
goală- / ştearsă de praf pe birou/ creanga de cireş
La plecarea ei dintre noi îi mulțumesc pentru tot
ceea ce a realizat pentru literatură, dar în mod special pentru haiku și pentru
mulţi dintre scriitorii din Constanța și din
România. Îi vom păstra, mereu, un gând frumos ca și sufletul său dragei
noastre prietene, Sanda și în memoria închei la rândul meu cu un haiku:
O rază de
august/ pe biroul trist al poetei-/ nicio filă întoarsă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu