Primele preocupări ale românilor pentru cunoaşterea poeziei nipone datează din secolul al XIX-lea.

Adevărata deschidere pentru promovarea haiku-ului este ecoul apariţiei lucrării lui Florin Vasiliu, lucrare cu titlul Interferenţe lirice. Constelaţia Haiku. Ea este o lucrare teoretică, dar cu multe exemple, despre poezia niponă.

În martie 1990, Florin Vasiliu fondează revista de interferenţe culturale româno-japoneze HAIKU.

Societatea Română de Haiku ia fiinţă în martie 1991.



sâmbătă, 20 decembrie 2025

CĂRĂRI NEBĂTUTE - IN POEMUL SENRYU


 

                            de Vasile Moldovan

Doamna Mihaela Cojocaru poate fi considerată pe bună dreptate o poetă a mării. În cărțile anterioare de haiku și foto-haiku a surprins frumusețea peisajului de  la Pontul Euxin sau din Delta Dunării. Expozițiile sale de foto-haiku i-au încântat  pe participanții la festivalurile naționale și internaționale  din ultimii 12 ani de la Constanța.

     Fiind o fire interiorizată, nimeni nu bănuia în doamna Mihaela Cojocaru poeta de senryu de azi cu toate că o încercare de a se afirma și prin senryu a făcut în anul 2020 prin secvența ”se-ntrec spre apus” din volumul” valurile vin și se duc”,  cea mai completă și complexă carte a sa. Schimbând genul literar și stilul, poeta rămâne tematic într-o bună măsură vecina Mării Negre. Secvența inaugurală ”Revelion la mare” arată dragostea dintâi a poetei. Deși e vorba de un moment festiv, umorul ei provoacă un râs amar, aproape bacovian:

      Am trecut în noul an-             Noaptea dintre ani -

      cu noi și datoriile                    ațâț focul să se dezghețe         

      nici una prescrisă                    datoriile

     Avem în aceste exemple  adevărate probe de haz de necaz, modalitate specifică umorului romînesc.

     Poeta a dat dovadă de un real curaj artistic în abordarea senryului. Ca și la fabulă, de pildă,  temele sunt limitate.  Majoritatea autorilor care au abordat genul de-a lungul timpului au scris despre beție și   infidelitate conjugală, despre trândăvie , despre sperietori și oameni de zăpadă și despre alte câteva subiecte  mai mărunte. Poeta Mihaela Cojocaru a sesizat acest risc li a evitat să meargă pe cărări bătute de alții. Ea scrie într-o gamă tematică largă, găsește subiecte nemaiîn-tâlnite la alți autori de senryu. Bunăoară, miturile antichității consti-tuie una din sursele sale de inspirație. Ca și Zodiacul chinezesc. Secvența  Chipuri și măști din vremea covidului pune în evidență râsul amar al poetei:

Măști contra Covid –                          Măști în pandemie -

      de duzină sau de firmă                 unii  cu una nouă

      tot te lasă rece                                peste cea veche

     De un umor suculent sunt poemele  senryu  din secvența La pescuit pe ghiol:    

Pescar cu ghinion  -                  Pescar norocos -

       toți peștii îl ocolesc                   au adus pește proaspăt

       nu și țânțarii                              la pescărie

      Deși nouă în creația de senryu, poeta Mihaela Cojocaru nu a călcat pe urmele nimănui. Ea a înaintat de una singură pe cărări nebătute de alții. Prin urmare și-a croit propriul drum I-a fost de ajutor paleta tematică largă, din care au făcut parte fenomenele naturii, ca în secvențele Caniculă, Tună și fulgeră, ca și evenimentele politico-sociale înmănuncheate sub titlurile Electorale, Grevă, Pensii recalculate. Alte senryuri  oglindesc specificul local: La ușa bisericii, Bazar, Sat dobrogean. Dintre tradițiile urmate în decursul anului, poeta a insistat pe Sărbătoarea de Paști, Ziua Recoltei și Hallowen, care se celebrează atât în Romania cât și în întreaga Europă și în  America. Fiind traduse de Tiberiu Tizu, aceste creații vor putea fi citite și apreciate atât de cititorii români cât și de cei de limba engleză.Urmînd cărări nebătute de alții, poeta și-a găsit propriul ei drum.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu